Comuna RECEA CRISTUR nr. 158, Jud. Cluj Napoca mihaela@info-receacristur.ro , andreea@info-receacristur.ro Telefon/Fax : 0264.227.591

Economie

economie   Economia locala

   România se bucură de un potenţial de dezvoltare important, însă nefolosit. Cu o suprafaţă totală de 238 mii kmp şi o populaţie de peste 21 milioane de locuitori,  România reprezintă 6% din suprafaţa totală a Uniunii Europene şi 4% din populaţia acesteia. Investiţiile şi competitivitatea din România constituie încă elemente care trebuie îmbunătăţite, pentru a se reuşi o accelerare a creşterii economice şi asigurarea unei convergenţe a veniturilor cu cele din Uniunea Europeană.

   Zonele rurale dispun de un potenţial de creştere substanţial şi au un rol social vital. Conform definiţiei din legislaţia naţională, zonele rurale din România acoperă 87,1% din teritoriul ţării, cuprinzând 45,1% din populaţie (la 1 iulie 2005, conform indicatorilor Institutului Naţional de Statistică) şi anume 9,7 milioane de locuitori.

   Densitatea medie a populaţiei din zonele rurale a rămas relativ constantă de-a lungul anilor (la circa 45,1  locuitori/km pătraţi). Definiţia OCDE pentru noţiunea de ruralitate conduce la cifre uşor diferite, însă permite comparaţiile pe plan internaţional.

   Deşi asemănătoare din punctul de vedere al distribuţiei în teritoriu, populaţia României are un nivel de ruralitate mult mai pronunţat, ponderea populaţiei rurale din România reflectă incidenţa mai mare a acesteia faţă de alte ţări din Uniunea Europeană, unde aşezările rurale sunt mai puţin populate şi la scară mai redusă, ca alternativă faţă de concentrările urbane.

   Multe dintre aceste comunităţi rurale contribuie, într-o mică măsură, la creşterea economică, însă îşi păstrează structura socială şi modul tradiţional de viaţă.

   Forța de muncă și șomajul
Creşterea economică recentă, concentrată în mare parte în sectoarele urbane, non-agricole ale economiei, atrage populaţia activă în zonele urbane. Migrarea în exterior a populaţiei rurale tinere, alături de îmbătrânirea  populaţiei rurale, conduce la un declin al forţei de muncă disponibile din spaţiul rural.

   Majoritatea locuitorilor din spaţiul rural lucrează pe cont propriu, în special în agricultură, unde productivitatea şi veniturile medii continuă să rămână scăzute.

   În profil regional, tendinţele privind gradul de ocupare a populaţiei din totalul populaţiei active se reflectă diferit, în funcţie de specificitatea socio-economică zonală şi de transformările complexe ce au avut loc în cadrul economiei naţionale, ca urmare a procesului de restructurare.

   Potrivit datelor furnizate de Direcţia Judeţeană Statistică Cluj în comuna Recea Cristur, la nivelul anului 2011, s-a înregistrat un număr mediu total de doar 38 de salariaţi. Distribuţia acestora pe diferite domenii de activitate este  reliefată în tabelul, respectiv graficul de mai jos.

grafic4   Pe baza graficului, se observă faptul că cea mai mare parte a salariaţilor din comuna Recea Cristur,  reprezentând peste o treime din totalul celor 38 salariaţi (36.84%), lucrează în administraţie publică şi apărare,  asigurări sociale din sistemul public. Alte domenii de activitate în care se regăsesc ponderi semnificative din  numărul total al salariaţilor din comună sunt sănătatea şi asistenţa socială (28.94%), respectiv învăţământul (18.42%).

grafic5

   În ceea ce priveşte situaţia şomerilor din comuna Recea Cristur, conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Cluj, la sfârşitul anului 2011 erau înregistraţi în total 73 şomeri, dintre care 21 femei şi 52 bărbaţi. Se constată astfel ponderea majoritară a persoanelor de sex masculin (71.23%) în numărul total de şomeri existenţi în comună.

   Industrie, comerţ şi servicii
La nivelul comunei Recea Cristur principalele activităţi constă în cultivarea terenurilor şi creşterea animalelor. În comuna Recea Cristur există doar câteva întreprinderi mici şi mijlocii, majoritatea având între 1 şi 10 angajaţi.

   La nivelul comunei Recea Cristur, la fel ca şi în cazul a numeroase alte comune din judeţul Cluj, gradul de dezvoltare al serviciilor este mult mai redus prin comparaţie cu mediul urban, principalele servicii furnizate la nivel local fiind serviciile publice de educaţie şi sănătate, comerţul cu amănuntul desfăşurat prin magazinele săteşti şi serviciile incipiente de alimentaţie publică (baruri şi cârciumi)2. În localităţile Recea Cristur, Osoi şi Ciubăncuţa
se află câte un oficiu poştal.

   Analiza activităţilor comerciale, de artizanat şi servicii indică faptul că, în ciuda aparenţelor, numărul de locuitori din zona rurală ocupaţi în activităţile de acest tip e nesemnificativ. Venitul care poate fi obţinut din aceste surse acoperă doar necesarul pentru subzistenţă, existând nevoia acută de dezvoltare a acestor activităţi, care pot contribui la dezvoltarea economiei rurale în ansamblul ei.

   Agricultura
La nivel județean, sectorul agricol este relativ slab dezvoltat, contribuind cu doar 5% la Produsul Intern Brut al judeţului şi cu 19% la producţia agricolă regională, în condiţiile în care dispune de aproape 20% din terenurile agricole ale regiunii. Prin urmare, productivitatea medie a agriculturii judeţene este similară cu cea de la nivel regional. Cea mai importantă contribuţie o are producţia vegetală, cu 55%, urmată de sectorul zootehnic cu 44%, în timp ce serviciile agricole deţin mai puţin de 1% din valoarea adăugată generată în agricultură.

 Cu toate acestea, judeţul Cluj dispune de o serie de avantaje competitive în domeniul agricol, care pot fi valorificate pe viitor:

  • deţine 154.059 de hectare de păşuni (locul II pe ţară), respectiv 85.729 de hectare de fâneţe (locul III la nivel naţional), favorabile dezvoltării unui puternic sector zootehnic
  • în judeţ existau, în 2009, 314.475 de ovine şi 47.777 de bovine, judeţul ocupând locul 3, respectiv 5 la nivel naţional din perspectiva numărului de capete, cu premise favorabile pentru dezvoltarea industriei  agroalimentare
  • condiţii naturale prielnice şi tradiţie în cultivarea secarei, legumelor, sfeclei de zahăr şi cartofilor, Clujul plasându-se în topul primelor 10 judeţene din ţară la suprafaţa cultivată şi/sau producţia acestor culturi

   În ultimii ani s-a constatat o reducere a interesului populaţiei pentru activităţile agricole, principalele cauze care au determinat acest fenomen fiind limitarea pieţelor de desfacere a produselor, creşterea preţurilor combustibililor şi implicit creşterea costurilor lucrărilor mecanizate, respectiv profitul redus ce poate fi obţinut în urma desfăşurării acestor activităţi.

   Comuna Recea Cristur se întinde pe o suprafaţă de 7.619 ha, din care suprafaţa agricolă totală este de 5.449 ha, iar restul de 2.170 ha reprezintă suprafaţa neagricolă, conform datelor prezentate în tabelul de mai jos.

grafic 5   Se constată că aproape jumătate din suprafaţa agricolă a comunei (48%) este reprezentată de teren arabil.
Agricultura, creşterea animalelor, industria casnică şi meseriile sunt cele mai semnificative activităţi de bază desfăşurate în cadrul comunei.

   În prezent, agricultura se realizează în mare parte prin tehnologii învechite şi necesită un timp relativ lung pentru procesare, iar pentru sporirea economiei din cadrul comunei aceste tehnologii trebuie să fie modernizate şi să se utilizeze forţă de muncă adecvată. Terenurile agricole au în cea mai mare parte un nivel relativ redus de poluare, deoarece lipsa posibilităţilor financiare ale ţăranilor nu a permis practicarea unei agriculturi intensive, bazate pe folosirea în exces a substanţelor chimice poluante pentru sol şi pentru apele freatice şi de suprafaţă. Această situaţie prezintă avantaje în contextul creşterii importanţei produselor alimentare, ecologice, precum şi a mediului înconjurător sănătos.

   În partea de nord-vest a ţării, zona în care se află situată şi comuna Recea Cristur, culturile specifice sunt cele de cereale. Cu toate că zona se pretează pentru pomicultură, aceasta nu este exploatată îndeajuns. În acest sens, se pot realiza parteneriate sau colaborări cu investitori străini în privinţa realizării unor centre de colectare a produselor agricole tradiţionale, care să fie comercializate atât pe teritoriul României, cât şi pentru export.

   Suprafaţa cultivată (hectare) cu cereale pentru boabe a suprafeţei agricole utilizate în comuna Recea Cristur, prezentată mai jos, arată că principalele culturi de cereale pentru boabe sunt cele de porumb, grâu comun şi grâu spelt, respectiv orz şi orzoaică.

  • grâu comun şi grâu spelt – 41.52 ha
  • secară – 1.10 ha
  • orz şi orzoaică – 28.37 ha
  • ovăz – 41.28 ha
  • porumb – 160.22 ha
  • sorg – 0.30 ha
  • alte cereale pentru boabe – 54.94 ha

   Alte culturi semnificative la nivelul comunei sunt cele de cartofi (24.68 ha) şi legume în câmp (0.34 ha), respectiv legume în grădini pentru comercializare (2.75 ha). Pe suprafaţa comunei nu există culturi de plante industriale şi nici plantaţii viticole. Zona în care este localizată comuna Recea Cristur este propice pomiculturii, dar nu este
exploatată îndeajuns. Conform datele obţinute la Recensământul General Agricol 2010, suprafaţa cultivată cu plantaţii pomicole în comuna Recea Cristur este următoarea: meri (2.28 ha), peri (0.10 ha), pruni (2.19 ha), caişi şi zarzări (0.05 ha), alţi pomi fructiferi ( 0.03 ha).

   Parcul de maşini agricole al comunei este deficitar. Numărul de tractoare şi utilaje agricole din România a scăzut la începutul perioadei de tranziţie, apoi a început să crească, însă treptat. Parcul de tractoare şi combine pentru producţia de cereale a fost cel mai afectat. Comuna Recea Cristur dispune de următoarele maşini şi echipamente agricole:

grafic6   Efectivele de animale au cunoscut o reducere drastică pe parcursul perioadei de tranziţie. Au apărut unele modificări structurale semnificative ca urmare a desfiinţării sau privatizării cooperativelor agricole de producţie şi a fermelor de stat. Neavând posibilitatea de folosire a spaţiilor şi dotărilor tehnice din fostele unităţi de producţie intensivă, micii agricultori s-au axat pe creşterea animalelor în principal pentru consum propriu.

Conform Recensământului General Agricol din 2010, situaţia comunei Recea Cristur referitoare la efectivele de animale (capete) este redată în tabelul următor. Se constată că efectivele cele mai numeroase sunt cele de ovine şi de păsări.

grafic7   La nivelul comunei funcţionează Asociaţia crescătorilor de animale din Recea Cristur, al cărei scop este de a dezvolta interesul general al localnicilor din comuna Recea Cristur pentru creşterea animalelor, de a realiza activităţi în interesul general al fermierilor, de a prelua păşuna comunei în administrare, etc.3 În localitatea reşedinţă de comună, Recea Cristur, se organizează un târg de animale în a doua sâmbătă din fiecare lună.

   O realizare deosebită care trebuie menţionată în contextul dezvoltării agriculturii locale este inaugurarea la Recea Cristur, în aprilie 2014, a fermei BT Bison Ranch, cea mai mare fermă de bizoni din Europa, ca întindere şi ca număr de exemplare. Investiţia aparţine unor oameni de afaceri germani şi danezi şi se ridică până în prezent la 2.5 milioane de Euro.

   Efectivul de bizoni constă în 278 de capete, repartizate în trei ferme, şi se doreşte ca până în anul 2017 ferma să cuprindă 2.000 de bizoni. La trei luni după inaugurarea fermei, în iunie 2014, la fermă s-au născut deja 50 de pui de bizoni, un semn foarte încurajator care indică aclimatizarea rasei în România.

   Bizonii sunt crescuţi pentru carne, în vederea exportului în ţări din vestul Europei, în special în Germania, ţară în care se înregistrează o cerere foarte mare pentru acest tip de carne, dar se va încerca comercializarea cărnii şi în România. Au fost concesionate circa 500 de hectare de păşune de la locuitorii comunei, la care se adaugă încă 100 de hectare destinate cultivării grânelor pentru hrana animalelor.

   Potrivit unuia dintre proprietarii fermei, dezvoltarea acestei afaceri în Transilvania şi implicit, în comuna Recea Cristur, s-a datorat existenţei tradiţiei de creştere a vitelor şi a cultivării pământului în România, existenţei unor suprafeţe mari de teren care permit ţinerea bizonilor în stabulaţie liberă şi peste iarnă, dar şi apropierii locaţiei faţă de Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca, comuna Recea Cristur fiind situată la 45 de km faţă de aeroport4.

  Unul dintre principalele efecte pe plan local al inaugurării fermei de bizoni la Recea Cristur este angajarea a 30 de persoane din comuna Recea Cristur şi din comuna vecină Panticeu, estimându-se că numărul angajaţilor ar putea depăşi 50 până în anul 2017. În plus, această firmă donează şi alimente pentru căminul de bătrâni ce funcţionează în comună.

  Proprietarii fermei nu doresc să se oprească doar la ferma de bizoni ce există în prezent, ci intenţionează ca în următorii cinci ani să se extindă şi în comunele din apropiere, să înfiinţeze o grădină zoologică cu animale de vânat (mistreţi, cerbi), o crescătorie de sturioni, un complex hotelier deasupra ţarcului de bizoni şi cabane pentru vânători, o carmangerie, un abator şi un lanţ de steakhouse-uri în România şi Germania5. Proiectul include şi crearea unui complex de vânătoare, în cadrul căruia va fi posibilă vânarea muflonilor, a cerbilor carpatini şi a celor lopătari. Un al obiectiv ambiţios al proprietarilor acestei afaceri este acela ca România să devină exportatorul numărul unu de carne de bizon din Europa.